Sunt orașe care te impresionează prin grandiozitate și sunt orașe care te cuceresc prin detalii. Bratislava face parte din a doua categorie.
La prima vedere, ai putea trece ușor pe lângă el. O gură de canal, o figură de bronz care pare să iasă la suprafață și să privească curios trecătorii. Dar dacă te oprești o clipă, îți dai seama că ai în față unul dintre cele mai fotografiate simboluri ale orașului: Cumil.
Centrul vechi al Bratislavei este plin de astfel de intervenții urbane, statui precum Paparazzi, Schoner Naci sau Soldatul lui Napoleon, dar cea mai celebră rămâne, fără îndoială, Cumil. O statuie de doar 30 de centimetri, amplasată la intersecția străzilor Panska și Laurinska, care reușește să atragă mai multă atenție decât multe monumente „serioase”.
Instalată în 1997, statuia face parte din seria de elemente care au transformat centrul vechi într-un spațiu viu și memorabil. Nu este un monument clasic, nu spune o poveste eroică și nu marchează un moment istoric major. Și poate tocmai de aceea funcționează atât de bine.
Există mai multe interpretări despre ce face, de fapt, Cumil. Unii spun că este un muncitor care iese din canal după o zi grea de lucru. Alții cred că doar se odihnește sau, poate, privește… discret, sub fustele trecătoarelor. În realitate, este mai degrabă un observator anonim, o figură fictivă care reflectă nostalgia sculptorului pentru viața simplă și plimbările din centrul istoric.
Chiar dacă este amplasat pe o stradă pietonală, statuia nu a fost ocolită de incidente. A fost lovită de mai multe ori de vehicule de salubrizare sau scutere, motiv pentru care a primit propriul semn de circulație, un detaliu care spune, din nou, multe despre spiritul locului.
Indiferent de interpretare, Cumil a devenit un simbol al orașului modern, un oraș care nu se ia prea în serios și care știe să-și spună povestea și prin umor.
Crezi că astfel de elemente ajută un oraș să devină mai atractiv?
În peste 20 de ani de călătorii prin lume, am ajuns în peste 70 de țări și am adunat o arhivă imensă de fotografii. Multe dintre ele n-au fost niciodată postate – dar fiecare surprinde un moment, un instantaneu sau un detaliu care merită văzut.
Așa că, în loc să rămână pe un hard într-un folder, m-am gândit să le împărtășesc cu voi. În fiecare săptămână, aleg o fotografie din arhivă și o postez aici, alături de o amintire, o poveste scurtă sau un gând de drum.
E un exercițiu de memorie, de călătorie și de împărtășit.
Poza săptămânii o poți găsi și pe pagina de Facebook sau Instagram! Caută după tagul #ArhivaLuiMario
