Dacă ar exista un clasament al celor mai subestimate orașe din Balcani, Vidin ar avea toate șansele să fie în top. Pentru mulți români este doar primul oraș bulgăresc de după Podul Noua Europă (Calafat–Vidin), locul prin care treci în drum spre Sofia, Grecia sau litoralul bulgăresc. Puțini aleg însă să se oprească și să-l descopere. Este destinul multor orașe de tranzit, toată lumea trece prin ele, dar prea puțini le acordă o șansă.
Iar prima impresie despre Vidin poate fi… derutantă.
În fotografie se află clădirea Primăriei din Vidin, un exemplu reprezentativ al arhitecturii administrative din perioada comunistă. Volumul masiv, liniile verticale repetitive și lipsa aproape totală a ornamentelor, cu excepția basoreliefului monumental de deasupra intrării principale, îi conferă acel aer brutalist pe care fie îl admiri, fie îl consideri apăsător. Nu este o clădire construită pentru a impresiona prin eleganță, ci una care transmite autoritate, stabilitate și funcționalitate, exact filosofia arhitecturii socialiste din acea perioadă.
Contrastul devine și mai interesant dacă privești clădirea elegantă din planul secund. Construită cu câteva decenii înainte, într-un stil eclectic bogat ornamentat, aceasta pare să aparțină unei lumi complet diferite. Cele două clădiri spun, fără cuvinte, povestea transformărilor prin care au trecut Bulgaria și întreaga Europă de Est în ultimul secol.
Vidin este și astăzi una dintre cele mai sărace regiuni ale Bulgariei. Se simte asta în ritmul liniștit al orașului, în numeroasele clădiri care încă își așteaptă restaurarea și în atmosfera care păstrează multe accente postcomuniste. În glumă, ai putea spune că este un fel de „Vaslui al Bulgariei”, o regiune despre care circulă numeroase stereotipuri și care este privită de mulți bulgari cu un amestec de ironie și compasiune. Ca orice comparație de acest fel, este însă nedreaptă dacă te oprești doar la aparențe.
Pentru că, dincolo de această imagine, Vidin ascunde una dintre cele mai bine conservate cetăți medievale de pe Dunăre, o sinagogă impresionantă, un centru istoric elegant și o poveste de peste două milenii. Este unul dintre acele orașe care merită mai mult decât o simplă oprire pe traseu.
Ai descoperit vreodată un oraș de tranzit care te-a surprins plăcut? Care a fost acela?
În peste 20 de ani de călătorii prin lume, am ajuns în peste 70 de țări și am adunat o arhivă imensă de fotografii. Multe dintre ele n-au fost niciodată postate – dar fiecare surprinde un moment, un instantaneu sau un detaliu care merită văzut.
Așa că, în loc să rămână pe un hard într-un folder, m-am gândit să le împărtășesc cu voi. În fiecare săptămână, aleg o fotografie din arhivă și o postez aici, alături de o amintire, o poveste scurtă sau un gând de drum.
E un exercițiu de memorie, de călătorie și de împărtășit.
Poza săptămânii o poți găsi și pe pagina de Facebook sau Instagram! Caută după tagul #ArhivaLuiMario
